ŞIŞEŞTI
VATRĂ STRĂBUNĂ
Volumul VI
Şişeşti, 14 august 2016
Iubire nemărginită faţă de Şişeşti şi şişeşteni;
Mulţumiri celor care au cinstit prin scris
plaiul meu natal;
Stimă şi recunoştinţă cititorilor.
Gavril Babiciu
Editura EUROTIP
Baia Mare, 2016
| Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Şişeşti – vatră străbună. – Baia Mare : Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu”, 2003- vol. – ISBN 978-606-617-230-1 008(498 Şişeşti)(063) 008(498 Şişeşti)(063)
|
| Tipar EUROTIP Baia Mare
str. Dacia nr. 4 tel/fax: 0262.211.118 e-mail: eurotipbm@yahoo.com |
Menţiuni speciale:
Adresăm mulţumirile noastre sincere tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui volum, în special domnului primar al comunei Şişeşti, Mircea Ioan Tentiş şi tuturor consilierilor, fără sprijinul cărora nu se putea edita.
Răspunderea pentru conţinutul lucrărilor cuprinse în acest volum revine autorilor.
Coperta 1: Cornul secular din grădina Văsălichi Picului din Şişeşti.
Coperta 2: O parte din familia lui Tanasie Babiciu din Şişeşti. De la stânga la dreapta: Ileana, Saveta, soţia sa; Parasca, Nicolae, Dumitru şi Gheorghe. Fotografia a fost realizată în anii 1944 în Şişeşti de către Vasile, fiul părintelui dr. Epaminonda Lucaciu, ne spune văduva Floare Babiciu din Lucăceni, soţia lui Nicolae (sus). Familia Dumitru Babiciu din Şişeşti la 16 Mai 1944 (jos).
Coperta 3: Grupul de colindători format de Alexandru Tentiş din Şişeşti (sus). Membrii Ansamblului „Vasile Lucaciu” din Şişeşti coordonat de Valerica şi Iuliu Şurani.
Coperta 4: Monument din Piatră la intrarea în satul Negreia, comuna Şişeşti. Este realizat de Găvrilă Cusco din Negreia, cel care a “semănat” o mulţime de troiţe, cruci şi statui pe drumul dintre Şişeşti-Negreia.
Motivaţia primei coperţi a acestui volum:
În Graiul Maramureşului, Vineri, 17 august 2007, redactorul Alec Portase a scris articolul: Un corn din vremea lui Ştefan cel Mare. Monument al naturii (încă) nedeclarat, în care consemna printre altele: „Măsurăm circumferinţa arbustului, la înălţimea de un metru faţă de pămînt: rezultă că are circumferinţa de 2 metri şi 5 centimetri. Apreciem diametrul la 60 de centimetri, înălţimea la 8 metri. Este deosebit de rămuros şi este doldora de coarne coapte, dulci-acrişoare, aromate. Cît este de bătrîn cornul? – îl întreb pe Văsălica Picului, proprietarul cornului. “Tata şi bunicii mi-au spus că îl ştiu atît de gros de când erau ei prunci. Cred că acest corn este de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Aş săpa la rădăcina lui, poate oi găsi acolo o comoară ascunsă. Semnalez această mare raritate autorităţilor abilitate pentru a face demersurile ca acest corn să fie declarat monument al naturii, adică să fie ocrotit de lege. Un gărdişor protector în jurul lui, ca şi o tăbliţă de prezentare sînt absolut necesare.” Asociaţia „Renaşterea Şişeşteană” prin adresa nr. 22 din 12 august 2007 a solicitat Agenţiei de Protecţie a Mediului Maramureş, declararea cormului ca Monument al naturii, dar nu s-a primit nici un răspuns. Poate că acest demers al nostru va avea un ecou pe măsura valorii monumentului prezentat pe prima copertă.
Cuvinte cu putere multă
Tăria cuvântului scris constă în statornicia lui. Mesajul transmis este acelaşi chiar dacă generaţiile se schimbă, percepţia lui putând fi doar uşor nuanţată.
În anul 2002, împreună cu un grup restrâns de şişeşteni am încropit un buchet de „epistole” în care am elogiat Şişeştiul şi locuitorii lui. Acum, în 2016, mai multe persoane, consăteni, dar şi mulţi alţii, care sunt alături de noi, încercăm să arătăm evoluţia socială, culturală şi indirect şi cea politică din comuna noastră dragă. Totodată simt că am îmbătrânit şi tot mai des îmi zic: stai moşule, statutul tău este „în retragere”, respectă-ţi-l! Oricum, continuitate va exista…
Asociaţia «Renaşterea Şişeşteană» prin Consiliul Director, dar mai ales prin preşedintele ei executiv, este datoare faţă de locuitorii comunei Şişeşti să facă din sărbătoarea „Şişeşti – Vatră străbună”, cum denumesc eu activităţile periodice pe care le-am organizat, ca ziua de Sfântă Mărie Mare să devină „Ziua Recunoştinţei” pentru fiecare şişeştean ori unde s-ar afla. Consider că ei trebuie îndemnaţi, sfătuiţi, invitaţi, ca în această zi să fie alături de părinţii, fraţii şi surorile lor şi împreună cu fiii întregului sat să petreacă în cântec, joc, voie bună şi armonie şi să cinstească Şişeştiul, tradiţiile şi istoria şişeştenilor.
Demersul nostru referitor la realizarea volumelor „Şişeşti – Vatră Străbună” este de natură sentimentală. Am dorit ca toate datele, informaţiile, despre care am luat la cunoştinţă, să fie adunate la un loc pentru a putea fi citite, studiate şi analizate de către toţi şişeştenii doritori. Am vrea ca persoanele interesate de viaţa satului nostru să nu meargă pe cărări paralele cu cei care au străbătut deja acest drum, ci să-şi consume energia, dorinţa, vocaţia şi chiar ambiţia, pentru lucruri noi, lucruri pe care generaţiile anterioare nu le-au realizat.
Renaşterea Şişeşteană 