Dreptate pentru dr. Vasile Lucaciu
după 130 de ani
Am prezentat de-a lungul timpului o serie de materiale despre personalităţile care şi-au pus amprenta pe istoria locală din judeţul Satu Mare.[1] “Informaţia de Duminică” şi-a îndeplinit rolul de principal vector de educaţie istorică şi culturală. În paginile acestei publicaţii şi-au găsit locul personalităţi istorice aparţinând tuturor naţionalităţilor care au convieţuit în acest spaţiu.
Foto.: Casa de pe strada Vasile Lucaciu nr. 29 a
aparţinut dr. Vasile Lucaciu
Ni s-a întâmplat mai rar să cerem o mai dreaptă recunoaştere a celor care au făcut istoria acestor locuri. Cele mai recente cazuri sunt cele legate de profanarea doctorului Luko Bela sau de cererea de a fi amplasată o placă de cinstire, comemorativă pe casa în care a locuit pictorul Aurel Popp, pe strada Petru Maior nr. 11 b. Reacţia autorităţilor a fost destul de pozitivă, dar tot nu s-a făcut nimic. Dar cazul cel mai spectaculos este cel al dr. Vasile Lucaciu. Intrând în posesia unor acte şi documente aparţinând familei Lucaciu, în timp ce lucram la documentarul TV “Vasile Lucaciu la Satu Mare”, am descoperit lucruri uluitoare, total necunoscute publicului larg, chiar şi specialiştilor.
Descoperirea cea mai importantă este însă procesul verbal al şedinţei consiliului Satu Mare din 3 noiembrie 1884. Adunarea generală lua în dezbatere cererea dr. Lukács László de a fi recunoscut printre cei mai importanţi contributori din oraşul Satu Mare. Este vorba, desigur, despre dr. Vasile Lucaciu, pe atunci profesor de limba română la Liceul regesc.
Potrivit acestui document, familia Lucaciu deţinea o locuinţă în Satu Mare. Unde se afla această casă? Aflăm din alt document, citat de istoricul Iuga. Proprietatea se afla pe actuala stradă Vasile Lucaciu, la numărul 29. În perioada interbelică, după dispariţia lui Vasile Lucaciu, s-a încercat înfiinţarea unui muzeu al marelui dispărut. Oraşul Satu Mare a cumpărat casa şi terenul ce aparţinuse familiei Lucaciu, cu suma de 850.000 lei. Din motive financiare muzeul Lucaciu nu s-a mai înfiinţat. Din fericire şi azi locuinţa respectivă este în proprietatea municipiului Satu Mare. După exact 130 de ani, marelui Vasile Lucaciu trebuie să i se facă dreptate. Această casă trebuie să devină Muzeul Vasile Lucaciu.
Foto.: Fila din procesul verbal al sedintei consiliului orasenesc din 1884
Acest om a făcut mult prea mult pentru naţiunea sa şi a primit foarte puţin. A fost fără îndoială cea mai mare personalitate istorică pe care a dat-o judeţul Satu Mare.
Nu intrăm aici în amănunte. Documentul aparţine istoriei. La respectiva şedinţă din 3 noiembrie 1884, dr. Vasile Lucaciu a fost umilit de membrii consiliului pe motiv că îi învaţă pe elevi limba română. Textul este, într-adevăr, de o duritate extremă. Azi ne este imposibil să ne imaginăm mentalitatea acelor vremuri.
“La adunarea generală (consiliu) ţinută la 3 noiembrie 1884 la Satu Mare au fost prezenţi: Domnia sa Böszörményi Károly, consilier regal şi primar în calitate de preşedinte, Kiss Gedeon – comandantul poliţiei, Makranczi László – membru în comitetul de orfani, Békéssi Géza – consilier de administraţie publică, Pap Géza, Körösmezei Antal – subnotar, Hérman Mihály – ofiţer-procuror, Novák Lajos – consilier principal, Győry Károly – inginer, Kertifalvy Gábor – casier, Joó Ignácz – tutore general, dr. Jéger Kálmán – medic şef, Bartha Endre, Czégényi Dániel, Dolyán József, Ábrahám Antal, Hanyák Albert, Csomai Imre, Dénes Lajos, Böszörményi József, Kolozsvári Mihály, Boros Kálmán, Halmi János, Márton László, Farkas Antal, Fejös András, Makay Antal, Jákó Mihály, Keresztes András, Osvath Ferenc jr., Korányi János, Szücs Nistor, Steinberger Ábrahám, Makay Károly, Ruprecht Antal, Sáfár János, Novák Antal, Vajay Károly, Weiss Gáspár, Jabaigy Lajos, Jeney György membri, Joó Gábor, notar şef.
Jákó Mihály, în calitatea de preşedinte al comisiei de validare şi Joó Gábor, notar şef doresc citirea dezbaterii cu nr. 14 şi 15 din procesul verbal al comisiei de validare care a stabilit lista cu contribuabilii cei mai mari pe anul 1885, dorind o abordare separată a acestei chestiuni. Iniţiază o propunere în acest sens.
După citirea documentelor privind chestiunea de pe ordinea de zi, se stabileşte jumătate din comisia de autoritate legislativă a oraşului liber regal Satu Mare pe o listă de 37 contribuabili cei mai mari pe anul 1885, după cum urmează:
Nr
Cr |
Numele contribuabilului | Ocupaţia | Cantitatea impozitului de stat | Obs | |||||
simplă | dublă | ||||||||
Ft. | Kr. | Ft. | Kr. | ||||||
1 | Losonczi József | negustor | 502 | 13 | 1004 | 26 | membru extern al camerei de industrie | ||
2 | Weiss Gáspár | prop. casă | 820 | 32 | |||||
3 | Jakó Mihály | negustor | 321 | 92 | 643 | 86 | membru extern al camerei de industrie | ||
4 | Böszörményi Jozsef | farmacist | 321 | 09 | 642 | 19 | |||
5 | Antal Dániel | negustor | 586 | 08 | |||||
6 | Szabó Lajos | avocat | 254 | 69 | 509 | 38 | |||
7 | Lengyel Endre | negustor | 449 | 95 | |||||
8 | Kaposi András | propr. pământ | 435 | 53 | |||||
9 | Keresztes András | prop. pământ | 423 | 46 | |||||
10 | Böszörményi Károly | avocat | 207 | 37 | 414 | 74 | |||
11 | Helmeczi József | avocat | 199 | 34 | 399 | 68 | |||
12 | Szücs Márton | măcelar | 395 | 47 | |||||
13 | Dr. Lengyel Márton | farmacist | 196 | 07 | 392 | 14 | |||
14 | Bartha Endre | avocat | 192 | 89 | 385 | 78 | |||
15 | Vajay Károly | avocat | 192 | 82 | 383 | 64 | |||
16 | Jakó Sándor | avocat | 179 | 55 | 359 | 02 | |||
17 | Szajzer János | Prop. casă | 335 | 98 | |||||
18 | Visky Károly | avocat | 157 | 70 | 315 | 41 | |||
19 | Nagy Elek | avocat | 153 | 80 | 311 | 60 | |||
20 | Wallon Henrik | negustor | 302 | 75 | |||||
21 | Bányász Albert | propr. casă | 291 | 75 | |||||
22 | Lehoczki János | propr. casă | 291 | 16 | |||||
23 | Kegyes István | propr. pamânt | 279 | 96 | |||||
24 | Egey József | medic | 138 | 85 | 277 | 71 | |||
25 | Andree Lajos | negustor | 276 | 28 | |||||
26 | Boros Bálint | propr. pământ | 268 | 03 | |||||
27 | Haraszthy Tamás | avocat | 129 | 87 | 239 | 74 | |||
28 | Győry Károly | inginer | 128 | 42 | 256 | 85 | |||
29 | Kolozsváry Mihály | propr. pământ | 255 | 26 | |||||
30 | Lengyel István | propr. pământ | 240 | 59 | |||||
31 | Göbl Jakab | negustor | 235 | 87 | |||||
32 | Haller Ottó | negustor | 227 | 07 | |||||
33 | Madarasy László | avocat | 11 | 14 | 222 | 28 | |||
34 | Vajay Károly | avocat | 110 | 65 | 221 | 30 | |||
35 | Irsók Ferenc | canonoc | 218 | 87 | |||||
36 | Török János | propr. pământ | 217 | 43 | |||||
37 | Kósh Fülöp | pantofar | 216 | 87 | |||||
Supleanţi | |||||||||
1 | Dankó Dániel | propr. pământ | 205 93 | ||||||
2 | Koós Márton | negustor | 201 36 | ||||||
3 | Gillyen József | negustor | 196 42 | ||||||
Prezentul tabel stabilit se va afişa pentru a-l da publicităţii.
Cei mai mari contribuabili validaţi vor fi anunţaţi prin scrisoare. Hotărârea se va preda preşedintelui-primar pentru luare la cunoştinţă şi a-i servi la utilizarea oficială.
Dr. Lukács László cu domiciliul în Satu Mare, proprietar şi profesor, cu carnetul de contribuabil atestă că este contribuabil, arătând că pe anul curent 1885 i s-a impus un impozit de stat de 111 Ft. şi 53 Kr., pe lângă care cere să i se calculeze şi impozitul aferent salariului său de profesor de 700 Ft. din partea fiscului regal. Cere calcularea cumulată a acestor două sume ca să fie şi el inclus pe lista celor mai mari contribuabili.
Hotărâre
Din partea adunării generale nu se admite cererea petentului pentru că:
- Petentul nu a făcut dovada că posedă de doi ani proprietăţi în acest oraş după care plăteşte impozit, lucru care este indispensabil conform art. 20 litera b. din legea XII din anul 1870. Se prezintă de către ofiţerul procuror rezoluţia nr. 12.937 a secţiei de carte funciară a tribunalului regal local solicitată în data de 15 decembrie 1883. În acest înscris se atestă doar faptul că dr. Lukács László şi soţia Serbac Paulina au cumpărat terenul cu casă în data de 2 mai 1883, care a fost transcris prin rezoluţia mai sus amintită pe numele cumpărătorilor.
- Petentul nu a prezentat vreo dovadă privind perioada de când locuieşte în oraş şi dacă a anunţat în acest sens poliţia şi când. Mai mult< nu a dovedit în niciun fel dacă a obţinut aprobarea autorităţilor orăşeneşti privind stabilirea în oraş cu scopul cumpărării unei locuinţe permanente. Din această cauză de ordin legal, dar şi din considerentul că această autoritate de naţionalitate pur maghiară şi cu simţăminte maghiare de necontestat, nu poate primi în rândurile sale un individ care, ca profesor la gimnaziul romano-catolic de aici, are tendinţe în direcţia aţâţării naţionale, este adeptul ideilor daco-romane şi are activitate în interesul acestora, are poziţii duşmănoase faţă de idealul de stat maghiar, acţioneză în mod josnic şi conspirativ în cercul elevilor greco-catolici de origine română, nesemnificativi ca număr, propagă cu agitaţia sa nepatriotică idei contrare idealului de stat maghiar, ca profesor de religie şi limba română al unui gimnaziu maghiar de stat, remunerat din tezaurul regal de stat, acţionează într-o direcţie împotriva patriei în afara graniţelor, unde se remarcă prin corespondenţele sale într-un ziar de limba română.
Această autoritate nu poate primi în sânul ei o astfel de persoană, care este total contestabilă în privinţa loialităţii către idealul maghiar, cu atât mai puţin ar putea să o tolereze, în baza acestora nu-l poate valida ca şi cel mai mare contribuabil.
În adresa înaltului minister maghiar regal de învăţământ general şi religie s-a hotărât ca dr. Lukács László, profesor de religie catolică şi profesor de limba română la gimnaziul regal catolic local, este o personalitate pe drept contestabilă în privinţa loialităţii faţă de idealul de stat maghiar, care a fost învinuit public cu aţâţâri româneşti antimaghiare, faţă de care nu s-a disculpat, nu a încercat să se apere în timp îndelungat, care este adeptul ideilor daco-romane, este membru al unor mişcări cu această direcţie în afara graniţelor acestei patrii, să fie îndepărtat de pe această catedră.
Acest minister va fi rugat în continuare să examineze necesitatea existenţei acestei catedre, având în vedere că tinerii catolici de la ţară care învaţă aici în general toţi ştiu ungureşte, nici nu există elevi vorbitori exclusiv ai limbii române de dragul cărora limba română ar trebui predată, să nu se ocupe în viitor această catedră, pentru că profesorul angajat acolo acţionează ca aţâţător naţional.
În acest sens este dovadă faptul că petentul i-a apostrofat în ziarul numit Gazetta, “Iuda cu mâna întinsă şi trădători ai cauzei naţionalităţii” pe acei învăţători români din şcolile populare care au obţinut burse din partea Societăţii Széchenyi pentru faptul că au putut obţine cele mai bune rezultate în predarea limbii maghiare, care este obiect de studiu obligatoriu prin lege în şcolile populare. Nu a răspuns nici în termen de 2-3 săptămâni la cele două-trei articole care au fost publicate în publicaţia Szamos, în care se face referire deja şi la profesorul de gimnaziu de aici, care însemna o simplă comunicare din partea lui. Cu tăcerea sa a recunoscut cele publicate ca şi fapte, şi a acţionat împotriva învăţătorului de şcoală populară numit de el Iuda.
Se înaintează iniţiativa cu nr. 17 către comisia de validare.
S-a iniţiat conform legii nr. XXII, 1870 paragraf 19, că comisia se compune pe jumătate din cetăţeni majori care plătesc cele mai mari impozite directe, care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare.
La stabilirea impozitului de stat direct se referă paragraful 23, în care se spune că la stabilirea ordinii se ia în considerare numai avuţia aflată pe teritoriul autorităţii legale, impozitul direct după veniturile încasate pe teritoriul autorităţii legale, precum şi impozitul pe venitul personal, deci fără impozit suplimentar, în viitor se va calcula deci fără impozitul suplimentar”.
[1] Informaţia Zilei, Satu Mare, Joi, 10 iulie 2014 (http://www.informatia-zilei.ro/sm/dreptate-pentru-dr-vasile-lucaciu-dupa-130-de-ani/#more-201755).